Lumea întoarsă cu cheia scâncește ca o flașnetă cu dinții stricați. Se rotește în gol și hodorogește sunete ciudate în flecăreala fără rost a unei adunături de gură cască privind prostiți la ce-au știut, ce-au avut și ce-au pierdut…
Trăim absolutul! Superlativul absolut al prostiei, al trufiei, al nulității ființei omenești care alege cu bună știre și perfect asumat să se identifice cu subcultura, cu fără-rost-ul, cu batjocura unor sfertodocți îmbrăcați în costume de fițe pe sub care ticăie bombele cu ceas ale prostiei pornită să cucerească lumea pe picioroange, cu tupeu și cu cea mai penibilă lipsă de bun simț. Aberațiile vânturate de la microfoane și tribune lasă cu gura căscată ființa omenească ajunsă trudit și fără absențe nemotivate la școală să atingă înțelegerea adevărurilor celor mai verificate în secole de învățare și experiență. Criteriile de competențe sunt răsturnate și este timpul idioților, al ageamiilor, al antitalentelor și al incerților cu desăvârșire impotenți și fără valoare să răzbune anii trainici în care nu li s-ar fi îngăduit să stea nici măcar la colțul uliței celor care nu arătau că merită, că înțeleg, că au soluții…
Astăzi lumea e o carpetă pusă pe peretele din sufragerie la locul de luat masa. Pe televizor stă peștele de sticlă, iar alături vaza cu flori de plastic se răsfrânge în telefonul bengos lăsat pe masă la încărcat. În lumea acestui timp mai avem un singur noroc: generația asta mult prea tânără ca să fie lichidată și mult prea bătrână ca să fie păcălită își caută înțelept și cu umor echilibrul așezată în scaunul cu spătar din care privește ca la spectacol cum totul e o caricatură schimonosită de băieței cu mustăți și fuste, de figuri „politice” cu textura muzeului de ceară și de lipsa de perspective a unui univers care se răsucește în ritmuri de flașnetă.
Știți cine va merge mai departe supraviețuind acestui straniu timp al impotenței? Doar aceia dintre oamenii din carne și sinapse care își conservă ființa și își ascut nepăsarea, protejând-se de ridicol prin gesturi frumoase, prin râsul sănătos de proști și de penibili și care vor dezvolta la extrem valoarea inestimabilă a răbdării care, până la urmă, învinge totul!…
E o chestiune de opțiune, în fond, să supraviețuiești nealterat într-o lume în descompunere. Asta știu s-o facă doar aceia care nu au chiulit de la lecția de istorie!
